Programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanţat de către Uniunea Europeană pentru a asista ţările candidate din Europa Centrală şi de Est candidate la aderarea la Uniune.
Creat iniţial în 1989 pentru a asista Polonia şi Ungaria, programul PHARE acoperă la ora actuală zece ţări. El asistă cele opt state membre noi: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia, precum şi Bulgaria şi România într-o perioadă de restructurare economică şi schimbare politică masivă.
Până în 2000 ţările din Balcanii Vestici (Albania, fosta Republică Macedonă iugoslavă şi Bosnia-Herzegovina) erau, de asemenea, beneficiare PHARE. Însă, din 2001 programul CARDS (Community Assistance for Reconstruction, Development and Stability in the Balkans) a început să ofere asistenţă financiară acestor ţări.
Obiective
1. Întărirea administraţiilor şi instituţiilor publice pentru funcţionarea eficientă întru Uniunea Europeană.
2. Promovarea convergenţei cu legislaţia vastei legislaţii a Uniunii Europene (acquis communautaire) şi reducerea nevoilor de perioade de tranziţie.
3. Promovarea coeziunii economice şi sociale. Considerând că 8 din cele 10 ţări care eligibile anterior pentru programul Phare au devenit state membre ale Uniunii Europene în mai 2004 (Romania si Bulgaria), schimbari substanţiale sunt făcute la scopul programului Phare. 2003 a fost anul final stabilit pentru ţările nou aderate, dar contractarea de proiecte a continuat până în 2005, iar plăţile bazate pe aceste contracte pot continua până în 2006.
Însă, luând în calcul reducerea treptată a delegărilor în noile state membre şi înlocuirea lor de către reprezentanţe mai mici, din mai 2004 noii membri vor deţine responsabilitate completă asupra administrării programului Phare printr-un proces extins de decentralizare.